[1]
Ce prinsa-i lumea in taclale
In vorbe, forme si rostiri
Ca-oricat ar fi spre cer chemare
- E doar un gand din amintiri.
[2]
Ce roasa-i lumea de cuvinte
De ura, pizma, razbunari
Ca-oricat ar fi spre cer chemare
Si nu se poate-a fi mai mare
- E doar un val pierdut in mari.
[3]
Ce stinsa-i lumea de minciuna
De pizma, barfa, de mormant
Ca-oricat ar fi spre cer chemare
Si propovaduita-n zare
Nu o observa niciun gand.
[4]
Ce mort am fost, strain acasa
De dor, de-avant, de alte stari
Si-oricat a fost spre cer chemare
Puteam s-o vad prin mine oare?
Eu, cel pierdut in departari?
[5]
Ce plin e Domnul de-ndurare
De har, de viata, de-ajutor
Caci daca e spre cer chemare
In clipele de-aici amare
E jertfa, sange, dar e dor.
[scrisa in 2005]
