[1]
Cand Moise, dupa ani de truda
A strans mai mult in el din har
O clipa n-a vegheat in ruga
Si-atat i-a fost in gand de-amar…
[2]
Si n-a putut tot Israelul
Cu toti ce-au fost mai incercati
Sa intre-n tara cea promisa
Si-n taina-au fost atunci legati
[3]
Abia cand Moise-a stins spre ceruri
Si ultimul pacat, trecand
Spre alte locuri, alte sfere
Langa Isus, Cel vesnic bland,
[4]
Abia atunci din ceruri Vocea
A dat un semn ca-i dezlegare
Ca Moise a murit, si-i vremea
Sa fie totul nou sub soare.
[5]
Strainii sa primeasca parte
Cei calatori un loc de casa
Cei insetati o alinare
Si cei flamanzi bogata masa
[6]
Si-n locul sau sa fie altul
Ce-a trece pe popor Iordanul
Iosua, cel ales de Domnul
Sa lase-n urma-n veci Basanul.
[7]
Acestea-n haina lor ne-nvata
In viata noastra de credinta
Sa nu ne credem in picioare
Ci, sa traim in umilinta.
[8]
Sa ne-amintim c-a fost o vreme
Cand Legea se-arata-n robie
Legand pe oameni in prinsoare
Ca n-au platit prea grea simbrie
[9]
Dar Legea data-atunci prin Moise
S-a stins spre-un vesnic rasarit
Si Iosua veni in lume
Sa-i ia pe-ai Sai in loc iubit
[10]
Strainii sa primeasca parte
Cei calatori un loc de casa
Cei insetati o alinare
Si cei flamanzi, bogata masa
[11]
Sa luam aminte, dar, cu-ardoare
Cand Domnu-a despartit Iordanul
Sa nu iubim a lumii forme
Sa nu primim prin sorti Basanul!
[12]
Ci, sa-ntelegem taina pildei
Lasand ce-i pamantesc sa moara
Si-asa vom merge-n tara sfanta
Lasand ce-i pieritor sa piara.
[scrisa in 2005]
