[1]
Cel ce nu-si indreapta pasii
Calea celor rai sa-ndrume
Cel ce fuge de batjocuri
Fericit va fi prin lume.
[2]
Care-n gand se-ndreapta-n cale
Legea Domnului s-asculte
Cugetand adesea-n viata
La indemnurile-i multe.
[3]
El va fi sadit in ape,
Ca un pom rodind la vreme
Care-n iarna sta mai verde
Care-n frig nicicand nu geme.
[4]
Insa cel ce strange raul
Chipul sau nascandu-i gandul
E ca pleava spulberata
Cand prin grau alege vantul
[5]
El, in ziua judecatii,
Cand se strang toti cei iubiti,
Nu va tine drept privirea
Ci, va fi cu cei zdrobiti.
[6]
Fiindca esten cer o taina
O privire-ascunsa-n noapte
Ce cunoaste calea-ascunsa
Si rodirile in soapte
[7]
Care vade cum pamantul
Doua cai indreapta-n zare -
Una, catre ceruri ‘nalte,
Si, a doua, spre pierzare.
[scrisa in 2005]