Meditaţie

Stau, şi privesc la ce a fost
La tot ce am trăit atunci
La multe lacrimi şi dureri
Când sufletu-mi era străpuns.

N-aveam pace, alinare
Şi nimic nu m-ajuta
Doar Domnul Isus pe cruce
Arătându-mi jertfa Sa.

El mi-a zis: ”Am plătit preţul”
Să plângi, nu ai pentru ce
Nu uita, prin suferinţă
Poţi dobândi caracter.

Tu, iubitul meu prieten,
Bucură-te c-al tău Domn
Te păzeşte şi te-nvaţă
Cum să biruieşti mereu.

Pân’ la urmă, viaţa este
Un scurt drum pe-acest pământ,
Nişte urme pe nisip
Care se şterg curând.

Însă Domnul Slavei este
Acel care ne-a învăţat
Să fim buni unii cu alţii
Şi să ne păstrăm curaţi.

Va veni pe norii Slavei
Îmbrăcat în alt veşmânt
Şi va lua la El pe-acei
Ce-au făcut un legământ.

The URI to TrackBack this entry is: https://epoesis.wordpress.com/2014/02/04/meditatie/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: